Lasă un comentariu

Cand iti iese consacrarea


Nu stiu inca sigur daca ceea ce iti raspunde la consacrare este Dumnezeu, sau propriul Sine Divin, sau Maestrul, sau Sinele Maestrului, sau propriul subconstient sau supraconstient. (Tibetanii aveau o poveste din care reiesea ca ceea ce raspunde este propria ta minte de Buddha).

Dar stiu ca exista doua feluri de a primi raspuns la consacrare:
– una care este o stare proprie schimbata, care insa fluctueaza cand o repeti, si pe care o tratez cu prudenta;
– alta in care te trezesti brusc discutand cu o prezenta distincta, iubitoare si elevata, CARE NU ESTI TU. Efectul este aceeasi senzatie de surprindere placuta pe care o ai cand faci cunostinta pentru prima data cu o persoana.

Aceasta a doua modalitate este dupa mine adevarata consacrare.

Recent bunicul meu a ajuns (din nou) la spital. S-a pus problema sa fac un drum destul de lung – vreo 16 ore – sa il vad. M-am dus destul de linistit sa-mi fac consacrarea (si cred ca asta este una din conditiile pentru care mi-a iesit; nu merge daca dorinta si frica te zapacesc) dar chiar vroiam un raspuns.

Brusc m-am trezit ca in fata unui om care imi vorbea plin de dragoste.

– Sa plec in seara asta sa imi vad bunicul?
– Da, sigur, trebuie avem respect aratand grija unul fata de altul, sa manifestam compasiune prin actiune/ l-ar ajuta sa simta ca el conteaza pentru mine. (cuvintele sunt o aproximare a unei stari de comunicare empatica binefacatoare atat pentru mine cat si pentru bunicul meu)
– Dar daca plec maine seara?
– (Absenta clara a oricarui raspuns – NU)
– Dar daca plec poimaine seara?
– (Absenta clara a oricarui raspuns – NU)

Cand am iesit din camera, am primit telefon ca sa nu mai vin. Toata lumea zicea ca nu mai e cazul, ca isi revine.

Nu m-am mai dus.

Bunicul meu a murit a doua zi, noaptea, cam la 03:00-04:00. M-am dus in schimb la inmormantare ca sa-mi iau la revedere de la el, dar el nu mai era acolo.

Singurul mod in care puteam sa imi iau la revedere de la el, in viata, era daca plecam atunci cand am primit raspunsul acela atat de frumos si de clar.

Regret ca nu m-am dus. Cand primesti un asemenea raspuns la consacrare este infinit mai folositor sa il urmezi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: