Lasă un comentariu

Cand iti iese consacrarea

Nu stiu inca sigur daca ceea ce iti raspunde la consacrare este Dumnezeu, sau propriul Sine Divin, sau Maestrul, sau Sinele Maestrului, sau propriul subconstient sau supraconstient. (Tibetanii aveau o poveste din care reiesea ca ceea ce raspunde este propria ta minte de Buddha).

Dar stiu ca exista doua feluri de a primi raspuns la consacrare:
– una care este o stare proprie schimbata, care insa fluctueaza cand o repeti, si pe care o tratez cu prudenta;
– alta in care te trezesti brusc discutand cu o prezenta distincta, iubitoare si elevata, CARE NU ESTI TU. Efectul este aceeasi senzatie de surprindere placuta pe care o ai cand faci cunostinta pentru prima data cu o persoana.

Aceasta a doua modalitate este dupa mine adevarata consacrare.

Recent bunicul meu a ajuns (din nou) la spital. S-a pus problema sa fac un drum destul de lung – vreo 16 ore – sa il vad. M-am dus destul de linistit sa-mi fac consacrarea (si cred ca asta este una din conditiile pentru care mi-a iesit; nu merge daca dorinta si frica te zapacesc) dar chiar vroiam un raspuns.

Brusc m-am trezit ca in fata unui om care imi vorbea plin de dragoste.

– Sa plec in seara asta sa imi vad bunicul?
– Da, sigur, trebuie avem respect aratand grija unul fata de altul, sa manifestam compasiune prin actiune/ l-ar ajuta sa simta ca el conteaza pentru mine. (cuvintele sunt o aproximare a unei stari de comunicare empatica binefacatoare atat pentru mine cat si pentru bunicul meu)
– Dar daca plec maine seara?
– (Absenta clara a oricarui raspuns – NU)
– Dar daca plec poimaine seara?
– (Absenta clara a oricarui raspuns – NU)

Cand am iesit din camera, am primit telefon ca sa nu mai vin. Toata lumea zicea ca nu mai e cazul, ca isi revine.

Nu m-am mai dus.

Bunicul meu a murit a doua zi, noaptea, cam la 03:00-04:00. M-am dus in schimb la inmormantare ca sa-mi iau la revedere de la el, dar el nu mai era acolo.

Singurul mod in care puteam sa imi iau la revedere de la el, in viata, era daca plecam atunci cand am primit raspunsul acela atat de frumos si de clar.

Regret ca nu m-am dus. Cand primesti un asemenea raspuns la consacrare este infinit mai folositor sa il urmezi.

Anunțuri
Lasă un comentariu

Sebastian Bargau: Vointa, cheia succesului

Similar cu legea realizarii perfecte, aplicata de un tip care a reusit in viata:

De cand ma stiu am vrut mai mult. Nu am vrut jucaria vecinului, nu am vrut acadeaua celui de pe strada, am vrut o jucarie mai buna sau o acadea mai mare. Si am descoperit ca totul se implineste daca vreau cu adevarat. Timpul si experienta mi-au cizelat si imbunatatit sistemul iar acum, pe masura ce timpul trece, vad ca totul merge din ce in ce mai bine.

Revenind la partea cu vointa si cu indeplinitul, de-a lungul timpului am vrut multe lucruri. Azi vroiam ceva, maine altceva si tot asa. Si am vazut ca doar lucrurile pe care le vroiam cu adevarat ajungeau la mine. Prin urmare, mi-am dat seama ca, cel mai important, este sa ai un plan si sa-ti doresti un singur lucru, nu mai multe.

mai departe…

Lasă un comentariu

Unul din autorii „Manifestului Ultrasilor” este yoghin

In valtoarea manifestatiilor din Bucuresti, Manifestul Ultrasilor a picat ca o bomba, tocmai pentru ca era prima lista de revendicari coerente, adica ceea ce nu putuse realiza nici un alt grup din piata. Stilul era clar, cererile aveau sens si era greu de crezut ca a fost scris de niste suporteri ai unei echipe de fotbal.

Doi ziaristi au mers sa-i caute pe autorii textului, si i-au gasit.
Continue Reading »

Lasă un comentariu

Ahimsa spin-off

Nu pot sa spun ca am inteles/aplic perfect ahimsa – principiul yoghin al non-violentei. Dar am destula experienta ca sa vad clar 2 mari erori in aplicarea lui concreta.

Exista in Ro doua categorii de oameni care pretind ca aplica principiul non-violentei: yoghinii si neo-protestantii.

Ortodocsii nu se pun – uitati-va cum se calca in picioare ca sa pupe moaste si-o sa vedeti ca nu-i intereseaza catusi de putin subiectul.

Non-violenta se refera clar la refuzul violentei fizice: dar exista si violenta verbala de exemplu, a carui regim nu e prea clar – ai voie, n-ai voie?

Bun, deci avem doua categorii de oameni dedicati non-violentei. Cum era de asteptat, fiecare categorie greseste in felul ei special. Continue Reading »

2 comentarii

Thomas D – Scrisoare de dragoste

Un videoclip minunat, vechi de 12 ani dar totusi perfect, despre trezirea produsa de indragostire in fiinta umana.

Daca nu stiti germana, cititi articolul complet pentru traducerea in romana. Textul este superb.

Continue Reading »

Lasă un comentariu

Ziua de Craciun

Acum vreo 2000 si ceva de ani, intr-o noapte, la Nazaret, s-a nascut Yeshua ben Iusuf, al carui nume noi il traducem Isus, Iisus sau Jesus.

Nici un preot din neamul lui nu stia ca e un eveniment special, dar la staul au sosit, dupa o lunga calatorie, trei magi incarcati cu daruri. Acestia stiau ca urma sa se nasca un rege mare, in locul indicat de o anume stea, si au pornit intr-o calatorie lunga si periculoasa, ca sa i se inchine.

Conform cu viata din acea perioada, magicienii erau practic astrologi din tinuturile de la est, probabil din Persia, unde erau chiar numiti asa: magi. In Persia, Egipt, India, astrologia era la mare respect. In schimb, evreii, poporul ales de Dumnezeu, o desconsiderau complet.

Acum Biserica este un pic stanjenita de povestea asta. Cum se face ca nici unul din evreii atat de religiosi nu au venit sa i se inchine?

Acei farisei si saduchei care erau mereu cu Dumnezeu in gura si dispretuiau toate celelalte religii au ignorat cu desavarsire evenimentul.

Au venit niste tipi de peste mari si tari, care nu erau atat de mandri dar si-au vazut in mod corect de treaba lor, si uite ca au stiut unde trebuie sa ajunga.

Craciunul este o zi buna ca sa luam exemplu de la cei trei magi: sa facem ceea ce trebuie fara sa ne tulburam si sa mergem mereu catre stea.

8 comentarii

Niciodata racit

Acum e sezonul racelilor, asa ca as vrea sa va impartasesc o metoda practica ca sa scapati de ele. In trecut am fost predispus la raceala – raceli lungi, enervante, de cate o saptamana – insa de cand aplic aceasta metoda mai racesc cam o data pe an si niciodata nu dureaza mult.

E o chestie extrem de simpla si dovedita stiintific, dar care implica unele riscuri. In ce consta: Continue Reading »